Branesti.ro
Oaza ta de liniste!
Anunturi   Publicitate

 

 

 

 

 

 

Incepand din luna februarie 2008 vom inaugura o rubrica speciala de anunturi de vanzare si cumparare de terenuri.

Dacă doriţi să vă publicăm gratis anunţul dumneavoastră imobiliar, nu trebuie decāt sa ne transmiteţi textul la terenuri@branesti.ro  in urmatorul format: localizare teren, suprafata teren, pret mp, date contact si nume de contact.

Scurt istoric al localitatii

Comuna Brăneşti este alcătuita din satele Brăneşti, Pasarea, Islaz si Vadu-Anei.
SATUL BRĂNEŞTI- este cea mai veche aşezare a comunei. Nu se poate stabili cu precizie anul in care au apărut primele aşezări, dar documentele scrise atesta existenta sa inca din a II-a jumătate a secolului al XVI-lea, avānd deci o vechime atestata de peste 400 ani. In Tara Romāneasca intre anii 1591-1592 a fost domnitor Ştefan Vodă Surdul, fiul lui Ioan Vodă cel Cumplit, care a cumpărat moşia “La Zgāriata” pe apa Pasarea, langa moşia Brăneştilor.
Hrisovul din 1608 al lui Radu Vodă, menţionează ca “semnele acestui sat sa se ştie, in lung din matca Pasării pana in drumul Piteasca si in lat, din hotarul Brăneştilor, pana in hotarul Crasanilor”.
Fixata pe teren, vatra satului Zgāriata a fost in partea de sud a satului Brăneşti, la cca. 400-500 m de cartierul Băjenari, pe intrāndul īnspre pădure , in stānga actualului drum care trece spre zăgaz (cunoscut in trecut sub denumire de drumul morii ). La acest zăgaz, pe apa Pasarea, a existat moara Zgāriata, amintita de documentele moşiei Brăneşti si īnsemnata pe hartile cadastrale. In 1608 satul si moşia Zgāriata au fost cumpărate de vornicul Cernica si şotia lui Chiajna, iar locuitorii, după cum glăsuieşte amintitul Hrisov “ din megieşi cum erau s-au vāndut ei toţi cu toate moşiile lor, ca sa fie rumani”. Satul Zgāriata s-a risipit prin 1738 din cauza unei ciume care a bāntuit in Bucureşti si in īmprejurimi. Locuitorii ramaşi in viata, s-au stabilit in satul Brăneşti.
In 1608 satul si moşia Brăneşti sunt proprietatea vornicului Cernica. In 1677, jumătatea din moşia Brăneşti trece in proprietatea Mitropoliei Bucureşti, care la rāndul ei intre anii 1719-1750 cedează Patriarhiei din Alexandria acesta proprietate a Manastirii Cernica.
In anul 1863 moşia Brăneştilor este supusa secularizării si devine moşie a statului. Intre anii 1800-1830 in satul Brăneşti, migrează primele familii de locuitori din Sudul Dunării (sārbi si bulgari). Influenta acestora se resimte si astăzi in limba si obiceiuri.
Denumirea satului Brăneşti vine de la cuvāntul “Brana” si īnseamnă “Poiana” - loc īnchis intre păduri. Ca urmare a poziţiei sale geografice a apropierii de capitala, satul Brăneşti a cunoscut o dezvoltare rapida in secolele XVIII-XX.
In cercetările efectuate in 1976 de profesorul Gherman Dragos pe ostrovul din lacul Brăneşti de pe Valea Pasarea s-a constatat ca aşezarea este mult mai veche. Pe acest ostrov s-au găsit vestigiile unei aşezări de tip “gumelnite”, reprezentate prin fragmente de ceramica lucrate din pasta fina de culoare roşie-cenuşie pana la negricioasa decorate cu brāuri in relief, alveole, motive formate din linii incizate, cuţite si răzuitoare din cremene, dalti din piatra lustruita de forma trapezoidala si colturi rotunjite, care dovedesc ca ocupaţia locuitorilor era agricultura. S-au mai găsit statuete feminine legate de cultul fecundităţii. Aceste fragmente vorbesc clar de existenta unei aşezări neolitice in perimetrul comunei.
In satul Brăneşti , biserica “Sf. Ierarh Nicolae” clădita in 1859 din cărămida are forma de trefla, cu pridvor īnchis si o singura turla. Clopotniţa este clădita in 1936 si este cu bolta la intrare. Prima biserica a satului Brăneşti era din lemn, avea tot hramul Ierarhului Nicolae si a fost construita de Gricorasco. Era amplasata la 50 m sud de actuala biserica, in vechiul cimitir, din care de mai păstrează numai piatra pe care era “Sfānta masa”.
Satul Pasarea- este al doilea ca vechime in cadrul comunei. Primele aşezări dateaza din anul 1813, an in care a luat fiinţa Manastirea Pasarea. Denumirea satului vine de la numele Manastirii si moşiei Pasarea pe care s-au asezat primii clacasi. Localitatea mai este cunoscuta si sub numele de Burdusani. La īmproprietărirea din 1864, satul avea 55 de case , 20 de locuitori fruntaşi, 17 mijlocaşi si 4 palmesi, improprietariti cu 223 ha teren arabil. In anul 1898 populaţia satului număra 343 locuitori cu 250 Ha. Statul poseda la acea data 820 ha, teren din care 600 ha pădure si 220 ha teren arabil pe care il cultiva cu arendasii sai . Satul avea o biserica si o şcoala frecventata de 61 copii.
Satul Vadu-Anei- a luat fiinţa in anul 1878 pe moşia statului numita Vadu-Anei, in suprafaţa de 942 ha. Scopul infiintarii acestui sat a fost acela de a asigura forţa de munca pe acesta moşie. In secularizarea din 1863, mosia Vadu-Anei aparţinea Manastirii Radu Vodă din Bucureşti si era cunoscuta sub denumirea de “Moşia Crasanilor”.
Hrisovul lui Mihnea Voievod  - 1590, aminteşte ca actuala vatra a satului Vadu Anei si pe malul drept al paraului Pasarea in imediata apropiere a existat o aşezare veche cunoscuta sub numele Crasani. In 1878 au fost improprietariti 73 de īnsuratei aduşi de prin satele vecine : Brăneşti, Pasarea, Fundeni, Piteasca. Terenul atribuit acestor familii (locuri de casa si arabil) a fost de 385 ha. In primii ani satul a avut o dezvoltare ascendenta . In 1889 in decurs de numai 10 ani populaţia  satului a ajuns la 320 locuitori. Denumirea de Vadu-Anei dat moşiei si apoi satului , vine de la o hangiţa Ana, care avea han la drumul de trecere peste apa Pasarea in direcţia Fundeni.
Prin anii 1972-1989 satul este dezafectat, locuitorii au fost mutate in Brăneşti, iar terenul redat agriculturii. După intrarea in vigoare a Legii nr. 18/1990 – legea fondului funciar, locuitorii si urmaşii acestora din acest sat mutate cāndva cu forţa in Brăneşti, si-au repreluat vechile terenuri de casa si satul a īnceput sa se īnfiripeze din nou.
Satul Islaz – este aşezarea cea mai noua din componenta comunei si este cunoscuta si sub denumirea de Satul Nou. A luat fiinţa in anul 1893, cānd in baza Legii pentru īnstrăinarea  bunurilor statului a fost pusa in vānzare moşia Brăneşti, proprietate a statului. Terenul a fost parcelat si vānzările s-a făcut intre 1890-1893, astfel : 140 loturi in ţarina si 140 loturi de casa in vatra satului in suprafaţa de 696 ha., 2 loturi pentru şcoala si biserica in suprafaţa de 10 ha, 24 loturi mai mari de 10-25 ha, in suprafaţa de 313 ha. Suprafaţa parcelata pentru vatra satului a fost de 70 ha. Terenul parcelat pentru locuri de casa era folosit īnainte de vānzare ca islaz pentru păşunatul vitelor de unde si denumirea satului de Islaz.
Construirea primelor locuinţe a īnceput in primavara anului 1894 . Locuitorii satului provin din următoarele localitati : Brăneşti, Hagiesti, Moara Domneasca, Pantelimon, Dudesti-Cioplea, Afumaţi, Băneasa, Strainii-Dobreni, Butimanu.
Manastirea Pasarea - e schit de călugărite si a luat fiinţa in anul 1813 pe moşia Pasarea a Stonicului Grigore Asan. A fost īnfiinţata de stareţul de atunci al Manastirii Cernica Arhimandritul Timoftei.
Manastirea este declarata monument istoric. Proprietatea manastirii (teren agricol) la secularizarea din 1863 era de 1500 ha si numeroase bunuri materiale. Ca immobile poseda biserica mare, biserica cimitirului si clopotniţa la care se adauga muzeul manastirii si numeroase chilii. A fost renovata in īntregime intre anii 1973-1977.
In muzeul manastirii sunt expuse o serie de obiecte de valoare ca tipărituri vechi, manuscrise , sculpturi, picturi. Printre acestea se afla : Evanghelia si Apostoli – tipărite la Manastirea Snagov in anul 1697 de Mitropolitul Tarii Romaneşti – Antim Ivireanul; Biblia de la Blaj tiparita in 1795 de catre Samuel Micu, Biblia superioara celei de la 1688 de la Bucureşti, Manuscrise vechi cu lecturi religioase īmpodobite cu miniaturi, diferite obiecte lucrate in sidef si filigram in sec XVIII-lea, picturi in stil Sinaist si oriental.

Google

 
 
 
 
 
 
 
Copyright © 2007 All rights reserved - Designed by: Melania Design srl