Comuna Brăneşti se evidenţiază faţă de celelalte comune ale judeţului Ilfov prin faptul că, an de an, autorităţile locale se străduiesc să păstreze unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiţionale: „Sărbătoarea cucilor”. Această manifestare are loc întotdeauna în prima zi după Lăsata Secului de Brânză din calendarul ortodox. iar în acest an sărbătoarea a fost pe data de 19 februarie.

            Manifestarea a fost organizată şi sponsorizată de Primăria Comunei Brăneşti, Casa Corpului Didactic Judeţului Ilfov şi Asociaţia Culturală Bulgară „Sedeanka” Brăneşti.

            La simpozionul cu tema „Folclor fără frontiere” au fost prezente numeroase personalităţi din Brăneşti şi invitaţi speciali: primarul comunei - Florian Tănase, viceprimarul comunei - Radu Tudor, directorul Casei Corpului Didactic - Nică D. Lupu, Alexandrina Niţă - Director la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Ilfov, Elena Popescu - preşedinte A.C.B. „Sedeanka” Brăneşti, Florentin Stoiciu - vicepreşedinte la A.C.B. „Sedeanka” Brăneşti, Doina Işfănoni - cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Statului „Dimitrie Gusti”, Marius Ovidiu Sebe - organizator, Petre Iordan („nea Danciu” - localnic), Dan Dumitru Nicolau - directorul Liceului Teoretic „Traian Lalescu”. Din Bulgaria invitaţi speciali au fost primarul localităţii Kalipetrovo, Margarita Kasabova şi Penka Bratanova - etnolog.

            Scopul principal al acestui simpozion a fost stimularea interesului pentru tradiţie şi obiceiurile satului în rândul comunităţii locale şi transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor către generaţiilor viitoare.

            Obiectivele specifice acestui simpozion au fost: cunoaşterea aspectelor ştiinţifice şi etnografice privind originea şi semnificaţia obiceiurilor, reinvierea sentimentului de travestire şi stimularea interesului pentru costumaţiile tradiţionale, mediatizarea şi promovarea obiceiului în localitate şi în afara acesteia.

 Sărbătoare istorică

             De Ziua Cucilor se spune că se alungă iarna. Această sărbătoare este o datină de primăvară, atestată numai în sudul ţării. Explicaţia acestui fapt ar putea fi fuziunea dintre români şi bulgarii din această zonă. Sărbătoarea Cucilor este un ceremonial de fertilizare şi purificarea spaţiului şi timpului. Ritualul este practica bătutului, obicei păstrat din străbuni de feciorii şi bărbaţii tineri care poartă măşti. Participanţii acordă o importanţă deosebită mascării în cuci. Bărbaţii sunt îmbrăcaţi în fuste, cu un clopot legat de brâu, cu glugă pe cap, purtând şi un băţ în mână. Cucii aleargă în prima zi de la Lăsatul Secului pe toţi care nu sunt costumaţi. Seara, cucii mergeau în grup, din casă în casă, pentru a face câte o horă în curte. Dacă cineva nu primeşte o lovitură de la Cuci în acesta zi, se zice că acela nu va fi sănătos acest an. Cucul este considerată o pasăre - oracol, care este atestată şi de vechii greci, care are un rol purificator. Se spune că în epoca romană, exista o veche tradiţie, prin care sclavii travestiţi pentru a nu fi recunoscuţi aveau voie să-şi bată stăpânii o dată pe an. Măştile cucilor alungă prin sunetul clopotului spiritele malefice. Masca reprezintă, în totalitatea ei, scurgerea timpului.

 Sursa : Saptamana Ilfoveana

Cristina ANGHELUŢĂ

Cucii si kukerii

 La Brăneşti , in prima zi din Postul Paştelui, străzile sunt inundate de personaje cu ţinuta desprinsa din basmele copilăriei. Persoane cu îmbrăcăminte multicolora, de o evidenta originalitate , participa la un ceremonial cu tradiţii ce se pierd in secolele timpurilor trecute. Este „ZIUA CUCILOR” . Este ziua in care inventivitatea creatorilor populari pare nelimitata. Valuri , valuri de bărbaţi cu măşti pe fata si îmbrăcăminte nefireasca , de o originalitate remarcabila , se duc si vin spre si dinspre locuri greu de definit. Coloritul viu al măştilor , prezentate in linii mozaicate distinse , îmbinate in fantezii de nedescris si in acelaşi timp sunetul acioaielor cu rezonanta înălţătoare , ce mângâie auzul intr-un specific , generează un peisaj familiar in aceasta zi.

-         Vin cucii !

-         Haideţi la cuci!

Bătrâni si copii, bărbaţi si femei ies la poarta pentru ai admira pe purtătorii de măşti si pentru a se lasă bătuţi pe spate de cuci , cu un pămătuf meşterit cu pricepere. Sunt siguri ca doar aşa vor fi alungate spiritele râului din preajma , iar oamenii vor fi sănătoşi peste an pe toata perioada pana la „cuci” din anul viitor. Se derulează un grandios ritual de purificare a spiritului  si de înaintare spre speranţe mai benefice. E o dorinţa puternica de a alunga tot ce s-a strâns rău in timpul frigurilor iernii si a anunţa apropierea anotimpului mai cald si mai luminos.

In acest an , in ziua de luni 19 februarie , in peisajul folcloric local a pătruns o pata de culoare si de mişcare deosebita. O coloana ce înaintează in paşi de dansatori care simt o muzica rămasa din alte veacuri.

-         Sunt kukerii!

Este o delegaţie de oameni mascaţi ce au venit in schimb de experienţa , din ţinuturile de la sud de Dunăre . In multe localităţi bulgăreşti , jocul măştilor face parte face parte din tradiţiile trăite din plin de mulţi oameni ai acelor locuri.

Întreaga ţinuta a lor , dar mai ales măştile , dau o nota specifica , ce-i distinge cu uşurinţa de mulţimea localnicilor.

Pătrund in ordine , pe drumul ce se deschide larg prin masa mare de oameni care-i priveşte  cu multa curiozitate. Paşii unui dans ritmic, in sunetul unor clopote mari , prinse de centura de la brâu , declanşează puternice aplauze de la privitorii de pe margine.

Înaintează , in coloana dansând unduitor . Rândurile merg un timp paralel. Se întorc , apoi revin si iar înaintează. Pe neaşteptate , cele doua şiruri ale coloanei se despart , fiecare desenând  un cerc uriaş, de o perfecţiune remarcabila.

Admiratorii sunt încântaţi de vigoarea si măiestria dansatorilor , dar si de iscusinţa creatorilor de costume , care se deosebesc mult de cele ale cucilor brănişteni.

Timpul devine insa neiertător. La despărţire , îşi manifesta speranţa , de multe ori prin limbajul semnelor , ca vor fi si viitoare întâlniri. Poate acasă la kukeri, acolo la Kalipetrovo , pe pământuri bulgăreşti , la un frumos festival folcloric ce are loc in fiecare primăvara. Sau , de ce nu tot aici , la noi, intr-o alta dezlănţuire folclorica , intr-o altă adiere de vânt primăvăratec.

Nica Lupu.