|
Comuna
Brăneşti se evidenţiază faţă de celelalte comune ale judeţului Ilfov
prin faptul că, an de an, autorităţile locale se străduiesc să păstreze
unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiţionale: „Sărbătoarea
cucilor”. Această manifestare are loc întotdeauna în prima zi după
Lăsata Secului de Brânză din calendarul ortodox. iar în acest an
sărbătoarea a fost pe data de 19 februarie.
Manifestarea
a fost organizată şi sponsorizată de Primăria Comunei Brăneşti, Casa
Corpului Didactic Judeţului Ilfov şi Asociaţia Culturală Bulgară „Sedeanka”
Brăneşti.
La
simpozionul cu tema „Folclor fără frontiere” au fost prezente
numeroase personalităţi din Brăneşti şi invitaţi speciali: primarul
comunei - Florian Tănase, viceprimarul comunei - Radu Tudor, directorul
Casei Corpului Didactic - Nică D. Lupu, Alexandrina Niţă - Director la
Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Ilfov, Elena
Popescu - preşedinte A.C.B. „Sedeanka” Brăneşti, Florentin Stoiciu -
vicepreşedinte la A.C.B. „Sedeanka” Brăneşti, Doina Işfănoni - cercetător
ştiinţific la Muzeul Naţional al Statului „Dimitrie Gusti”, Marius Ovidiu
Sebe - organizator, Petre Iordan („nea Danciu” - localnic), Dan Dumitru
Nicolau - directorul Liceului Teoretic „Traian Lalescu”. Din Bulgaria
invitaţi speciali au fost primarul localităţii Kalipetrovo, Margarita
Kasabova şi Penka Bratanova - etnolog.
Scopul
principal al acestui simpozion a fost stimularea interesului pentru
tradiţie şi obiceiurile satului în rândul comunităţii locale şi
transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor către generaţiilor viitoare.
Obiectivele specifice acestui simpozion au fost: cunoaşterea
aspectelor ştiinţifice şi etnografice privind originea şi semnificaţia
obiceiurilor, reinvierea sentimentului de travestire şi stimularea
interesului pentru costumaţiile tradiţionale, mediatizarea şi promovarea
obiceiului în localitate şi în afara acesteia.
Sărbătoare
istorică
De Ziua
Cucilor se spune că se alungă iarna. Această sărbătoare este o datină de
primăvară, atestată numai în sudul ţării. Explicaţia acestui fapt ar putea
fi fuziunea dintre români şi bulgarii din această zonă. Sărbătoarea
Cucilor este un ceremonial de fertilizare şi purificarea spaţiului şi
timpului. Ritualul este practica bătutului, obicei păstrat din străbuni de
feciorii şi bărbaţii tineri care poartă măşti. Participanţii acordă o
importanţă deosebită mascării în cuci. Bărbaţii sunt îmbrăcaţi în fuste,
cu un clopot legat de brâu, cu glugă pe cap, purtând şi un băţ în mână.
Cucii aleargă în prima zi de la Lăsatul Secului pe toţi care nu sunt
costumaţi. Seara, cucii mergeau în grup, din casă în casă, pentru a face
câte o horă în curte. Dacă cineva nu primeşte o lovitură de la Cuci în
acesta zi, se zice că acela nu va fi sănătos acest an. Cucul este
considerată o pasăre - oracol, care este atestată şi de vechii greci, care
are un rol purificator. Se spune că în epoca romană, exista o veche
tradiţie, prin care sclavii travestiţi pentru a nu fi recunoscuţi aveau
voie să-şi bată stăpânii o dată pe an. Măştile cucilor alungă prin sunetul
clopotului spiritele malefice. Masca reprezintă, în totalitatea ei,
scurgerea timpului.
Sursa
:
Saptamana Ilfoveana
Cristina ANGHELUŢĂ
Cucii si kukerii
La Brăneşti , in prima
zi din Postul Paştelui, străzile sunt inundate de personaje cu ţinuta
desprinsa din basmele copilăriei. Persoane cu îmbrăcăminte multicolora, de
o evidenta originalitate , participa la un ceremonial cu tradiţii ce se
pierd in secolele timpurilor trecute. Este „ZIUA CUCILOR” . Este ziua in
care inventivitatea creatorilor populari pare nelimitata. Valuri , valuri
de bărbaţi cu măşti pe fata si îmbrăcăminte nefireasca , de o
originalitate remarcabila , se duc si vin spre si dinspre locuri greu de
definit. Coloritul viu al măştilor , prezentate in linii mozaicate
distinse , îmbinate in fantezii de nedescris si in acelaşi timp sunetul
acioaielor cu rezonanta înălţătoare , ce mângâie auzul intr-un specific ,
generează un peisaj familiar in aceasta zi.
-
Vin cucii
!
-
Haideţi la
cuci!
Bătrâni si copii,
bărbaţi si femei ies la poarta pentru ai admira pe purtătorii de măşti si
pentru a se lasă bătuţi pe spate de cuci , cu un pămătuf meşterit cu
pricepere. Sunt siguri ca doar aşa vor fi alungate spiritele râului din
preajma , iar oamenii vor fi sănătoşi peste an pe toata perioada pana la
„cuci” din anul viitor. Se derulează un grandios ritual de purificare a
spiritului si de înaintare spre speranţe mai benefice. E o dorinţa
puternica de a alunga tot ce s-a strâns rău in timpul frigurilor iernii si
a anunţa apropierea anotimpului mai cald si mai luminos.
In acest an , in ziua de
luni 19 februarie , in peisajul folcloric local a pătruns o pata de
culoare si de mişcare deosebita. O coloana ce înaintează in paşi de
dansatori care simt o muzica rămasa din alte veacuri.
-
Sunt
kukerii!
Este o delegaţie de
oameni mascaţi ce au venit in schimb de experienţa , din ţinuturile de la
sud de Dunăre . In multe localităţi bulgăreşti , jocul măştilor face parte
face parte din tradiţiile trăite din plin de mulţi oameni ai acelor
locuri.
Întreaga ţinuta a lor ,
dar mai ales măştile , dau o nota specifica , ce-i distinge cu uşurinţa de
mulţimea localnicilor.
Pătrund in ordine , pe
drumul ce se deschide larg prin masa mare de oameni care-i priveşte cu
multa curiozitate. Paşii unui dans ritmic, in sunetul unor clopote mari ,
prinse de centura de la brâu , declanşează puternice aplauze de la
privitorii de pe margine.
Înaintează , in coloana
dansând unduitor . Rândurile merg un timp paralel. Se întorc , apoi revin
si iar înaintează. Pe neaşteptate , cele doua şiruri ale coloanei se
despart , fiecare desenând un cerc uriaş, de o perfecţiune remarcabila.
Admiratorii sunt
încântaţi de vigoarea si măiestria dansatorilor , dar si de iscusinţa
creatorilor de costume , care se deosebesc mult de cele ale cucilor
brănişteni.
Timpul devine insa
neiertător. La despărţire , îşi manifesta speranţa , de multe ori prin
limbajul semnelor , ca vor fi si viitoare întâlniri. Poate acasă la kukeri,
acolo la Kalipetrovo , pe pământuri bulgăreşti , la un frumos festival
folcloric ce are loc in fiecare primăvara. Sau , de ce nu tot aici , la
noi, intr-o alta dezlănţuire folclorica , intr-o altă adiere de vânt
primăvăratec.
Nica Lupu.
|