Interviu cu domnul dr. ing. Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale de Agricultura Ecologica

 R: De ce credeţi ca s-a ajuns la agricultura biologica? E un fel de întoarcere la natura?
IT Răspunsul este greu de dat, la aceasta întrebare… Pentru ca, o parte dintre producătorii agro-ecologişti au un ataşament deosebit fata de natura. Dar, cea mai mare parte doresc, in primul rând, să aibă un profit, din această activitate, care deocamdată este bine plătită… Chiar si pasionaţii de agricultură ecologică au trecut in ultimul timp la un sistem eficient si ei si-au orientat activitatea către piaţa. Si mai ales către piaţa externa… Majoritatea produselor ecologice se vând in afara graniţelor tarii. Sigur, fiecare dintre ei a pornit de la o anumita situaţie concreta, din cadrul fermei pe care o avea. Cei mai mulţi au pornit de la nişte probleme pe care nu le puteau rezolva pe cale convenţionala, Este vorba , in primul rând despre fertilitatea solului, care au constatat ca scădea dramatic, deşi foloseau îngrăşăminte chimice. Sau poate tocmai in urma folosirii îngrăşămintelor chimice , care favorizează descompunerea materiilor organice… La un moment dat aceasta se epuizează complet, iar solul devine un suport fizic si nu un organism viu, cum trebuie sa fie In aceasta situaţie singura soluţie era înlocuirea îngrăşămintelor chimice cu cele organice… Când au constatat ca efectele sunt benefice au adoptat acest sistem de producţie biologic, urmărind, desigur si obţinerea unor produse cu valoare economica ridicata.
R: Desigur , d-voastră, ca adept al agriculturii biologice, le-o recomandaţi si altora. De ce aţi ajuns aici? Care va sunt argumentele pentru care o susţineţi?
IT In primul rând vreau să rectific puţin formularea d-voastră. Termenul consacrat in România este „agricultura ecologică”. Are aceeaşi semnificaţie, acelaşi conţinut; se spune si agricultura biologica si agricultura organica. I-am enumerat exact in ordinea in care au apărut in lume…Si americanii folosesc alternativ termenii de agricultură ecologică si respectiv agricultură organică, dar agricultura ecologica la ei, înseamnă o agricultura cu imput-uri convenţionale reduse. La noi, la europeni, înseamnă zero îngrăşăminte chimice, pesticide, organisme modificate genetic.
R: Ştiu că agricultorii ecologişti s-au organizat. Cum anume?
IT Aşa este. In 1998 am organizat Asociaţia Română pentru Agricultură Durabilă – ARAD. Este una dintre structurile importante care există. Eu sunt iniţiator si membru fondator al acestei organizaţii.
R: Si preşedinte, ştiam eu..
IT: Da şi preşedinte. In aceeaşi perioadă am devenit si membru al Federaţiei internaţionale a mişcărilor de agricultură organică – IFOA. Au urmat alte specializări, in afara. Dar cel mai mult m-am ocupat in tara, de proiectarea primelor experienţe in acest domeniu, experienţe cu plante de câmp. In anul 2001, la propunerea colegilor din zona Cluj am înfiinţat Federaţia naţionala de agricultura ecologica – federaţie care are in structura 5 organizaţii de producători, printre care si ARAD. Colegii au decis ca eu sa fiu preşedinte si al federaţiei.
R: Cate ferme si firme ecologice exista in România?
IT: E bine ca aţi făcut delimitarea intre ferme si firme. Pentru ca noi avem o situaţie specifica, diferita de a altor tari. In România existau la sfârşitul anului 2005, 411 societăţi comerciale si asociaţii agricole înregistrate sub denumirea generică de operatori economici. Dar numărul total de producători ecologişti a fost de 2920. De ce? Pentru ca sunt câteva societăţi care beneficiază de activitatea acestor mici producători individuali, folosind de la ei materie prima, in principal laptele, Aşa cum este Dorna care colectează laptele de la 1600 de producători individuali, Camilact de la 553..
R: Vi se par mulţi, vi se par putini?
IT Este un număr normal, încurajator… Pornind mai ales de la istoria acestui tip de agricultura… Oficial , agricultura ecologica a fost recunoscuta in România in anul 2000, dar in practica s-a pus in 2001, când au apărut normele de aplicare ale Ordonanţei de urgenta 34/2000… Deci in 6 ani nu se putea face mai mult. Au fost ani de căutări. Multe lucruri nu am ştiut, erau multe noi, neprevăzute… In plus incertitudinea mediului, sa nu-i spun politic, sa-i spun agronomic, care a variat de la o guvernare la alta.
R: Unde se poate face agricultura ecologica?
IT: Eu zic ca , din punct de vedere geografic, natural, s-ar putea face agricultura ecologica pretutindeni in România. Trebuie insa sa fim realişti, nu facem agricultura ecologica de dragul ecologiei… poate numai in cercetare. Noi facem agricultura ecologica pentru a obţine nişte produse de buna calitate, pe care sa le comercializam. România, după părerea mea, nu poate cultiva, in sistem eco, mai mult de 20-25% din suprafaţa agricola, ceea ce înseamnă deja 3 milioane de hectare de teren. Ar trebui sa se dezvolte toate structurile aferente, adică si procesatori, iar aceasta veriga este in curs de dezvoltare. Ceea ce mă bucura este profesionalismul cu care lucrează toţi cei care au adoptat sistemul eco. Rezultatele lor sunt de o valoare deosebita , iar instalaţiile sunt foarte moderne.
R: Daca privim harta, unde exista o mai mare densitate de …ecologişti?
IT: Numeric , in Transilvania dar ca suprafaţa sudul ocupa locul întâi. Pentru ca in sud sunt ferme puţine, dar mari ca suprafaţa. Avem ferme intre 300 si 2200 hectare…judeţele Teleorman, Calarasi, Constanta… Tulcea care vine din urma, anul trecut avea 300 ha, acum are 5500 ha in curs de conversie.
R: Daca un fermier este interesat sa intre in sistemul eco, ce trebuie sa facă?
IT: Trebuie sa parcurgă câţiva paşi. Unu : Sa se documenteze, individual sau adresându-se la Federaţie sau la ARAD pentru a obţine literatura de specialitate, legislaţie etc.… Este bine sa viziteze si alţi colegi care au experienţa… fie in sector vegetal, fie in zootehnie, fie procesatori. Pasul următor: sa meargă la direcţia agricola judeţeana si sa înscrie in evidente ca sa poată fi monitorizat. Totodată trebuie sa-si găsească un organism de inspecţie si certificare. Ultimul pas : proiectarea activitatii, pe care o poate face individual sau tot cu sprijinul nostru… Nu este greu, este o munca frumoasa si le doresc tuturor succes!
 

Sursa : Evenimentul de Calarasi.